Specisism

Parte a seriei despre
Discriminare
Forme generale de discriminare

SexRasăOrientare sexualăReligie
(Diz)abilitateLimbăVârstăSpecie

Forme specifice de discriminare

AntisemitismAporofobieHomofobie
HeterofobieXenofobieTransfobie
SerofobieHeterosexismMisoginie
MisandrieAntițigănismIslamofobie
AnticreștinismRasism ecologic
Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

RasismulDiscriminarea romilor
Holocaustul în RomâniaAntisemitismul
Antimaghiarism
RobiaDrepturile omuluiDrepturile LGBT
Violența domestică
Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnicăPersecutarePogrom
Conflict etnicGenocid
HolocaustSclavie
Infracțiune motivată de ură
Violența împotriva persoanelor LGBT
Mutilare genitală
Violența împotriva femeilor
Violență sexualăHărțuire sexuală
Blamarea victimeiAvort selectiv
Vânătoare de vrăjitoare

Politici

SeparatismApartheid
Legile de la Nürnberg
Căsătorii între persoane de același sex
Diferența de venit dintre bărbați și femei
Numerus claususListă neagră

Metode de prevenire

ToleranțăAcțiune afirmativă
Drepturile omuluiDrepturile animalelor
AutodeterminareDesegregare
IntersecționalitateFeminism
MulticulturalismIntegrare rasială
Integrare socialăAsimilare culturală

Vezi și

CNCDACCEPT
Deceniul de incluziune a romilorEugenism
Corectitudine politică

editează

Specisismul, discriminarea de specie, (sin.: șovinism de specie, superioritate a speciei [1], speciecentrism (de asemenea întâlnit și ca supremație umană [2]), (eng. speciesism, specieism) este un concept, care descrie o discriminare în favoarea unei specii, de obicei a speciei umane, asupra altora, în special prin exploatarea sau maltratarea animalelor de către oameni. Această discriminare implică atribuirea de drepturi și valori diferite sau de o atenție specială pentru indivizi, doar pe baza apartenenței lor la o anumită specie. Termenul este folosit mai ales de apărătorii drepturilor animalelor, care susțin că specisismul este o prejudecată similară cu rasismul sau sexismul, în care tratamentul de indivizi este bazat pe apartenența la un grup și diferențele fizice irelevante din punct de vedere moral. Argumentul este că apartenența speciilor nu are nici o semnificație morală.[3]

Termenul specisism nu există în limba română.[4] Termenul este folosit în engleză pentru a cuprinde două idei: "specisism uman", care cuprinde excluderea tuturor animalelor de la protecția oferită de oameni, iar ideea mai generală de atribuire a valorii unei ființe, pe baza apartenenței ei la o specie, astfel încât ființele umane favorizează drepturile pentru cimpanzei peste drepturilor pentru câini din cauza asemănărilor dintre om și cimpanzeu, acesta ar fi un exemplu de "specisism om-cimpanzeu."[5]

Argumentele care contestă acest concept sunt, majoritatea, bazate pe evidența științifică, atât evoluționistă, a existenței de diferențe fundamentale între atributele speciilor, cât și cea a observării relațiilor de superioritate-inferioritate omniprezente în natură, de exemplu între prădători și victimele acestora. Sunt uneori citate inclusiv pozițiile unor religii, care spun că ființele umane au fost create ca rasă superioară în statut față de alte animale, și au primit dreptul de a le domina. Este, de asemenea, susținut că diferențele fizice dintre oameni și alte specii sunt într-adevăr relevante din punct de vedere moral, și că, pentru a nega acest lucru trebuie să te implici în antropomorfism. Astfel de susținători pot îmbrățișa în mod explicit și să accepte sarcina de specisism, argumentând că aceasta recunoaște importanța tuturor ființelor umane, și că loialitatea speciilor este justificată.[6]

  1. ^ „Английский: specieism”. Всемирная база данных по переводческим услугам. ProZ.com. Arhivat din original la 2013-10-02. Accesat în 29 июня 2008.  Parametru necunoscut |datepublished= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  2. ^ Environmental Culture: The Ecological Crisis of Reason By Val Plumwood
  3. ^ Ryder (2009), p. 320
  4. ^ dexonline, dexonline.ro 
  5. ^ Waldau (2001), pp. 5, 23–29
  6. ^ Lafollette and Shanks (1996); courtesy link

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in