Toharieni

Toharieni/Tohari

"Donatori tohari", frescă din secolul 6 d.Hr., Peșterile Kizil
Regiuni cu populație semnificativă
Bazinul Tarim
(Xinjiangul de astăzi, China)
Limbi vorbite
Limbi toharice
Religii
Budism, Maniheism, Creștinism, Animism, Șamanism
Grupuri înrudite sau legate cultural
Indo-Europeni, Cultura Afanasevo

Toharienii au fost un popor de origine indo-europeană din vechime, care a locuit la marginea de nord a bazinului Tarim, în Xinjiangul de astăzi, China, fiind cel mai estic neam antic de origine indo-europeană.

Limbile toharice, o ramură a familiei limbilor indo-europene, sunt cunoscute din manuscrisele din secolele VI-VIII d.Hr. Numele de "Toharian" le-a fost dat de cercetătorii moderni, care și-au identificat vorbitorii cu un popor care locuia în Bactria din secolul al II-lea î.Hr. și erau cunoscuți în sursele antice grecești ca Tókharoi. Această identificare este în general considerată eronată, însă numele "Toharian" rămâne cel mai frecvent termen pentru limbile și vorbitorii lor.

Comunitățile agricole au apărut pentru prima dată în oazele Tarimului nordic în jurul anului 2000 î.Hr. Unii cercetători au legat aceste comunități agricole toharice de mai vechea cultură Afanasevo (cca 3500-2500 î.Hr.) în Siberia, la nord de Tarim.

Până în secolul al II-lea î.Hr., aceste așezări s-au dezvoltat ca orașe-stat, umbrite de popoare nomade mongolice spre nord și de Imperiul Chinez la est. Aceste orașe, cel mai mare dintre acestea fiind Kucha, au beneficiat/prosperat de pe urma Drumului mătăsii.

Din secolul al VIII-lea d.Hr., uigurii – vorbitori de limbă turcică din Regatul Qocho – s-au stabilit în regiune. Ca urmare a nenumăratelor invazii ale uigurilor în regiunile locuite de toharieni, cu timpul, aceștia din urmă au fost în cea mai mare parte exterminați, iar supraviețuitorii au fost cu timpul asimilați de nomazii uiguri. Se consideră că limbile toharice au dispărut în timpul secolului al IX-lea.


From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by razib.in