Tratatul de la Washington (1871)

Tratatul de la Washington a fost un acord semnat și ratificat de Regatul Unit și Statele Unite ale Americii în 1871. Din partea britanică a semnat prim-ministrul William Gladstone, iar din cea americană de președintele Ulysses S. Grant. Tratatul a rezolvat diverse problemele litigioase dintre cele două țări, inclusiv Revendicările Alabama, precum daunele produse transportului maritim american de către navele de război Confederate, vase construite în șantierele britanice, sau pescuitul ilegal în apele canadiene și pierderile din rândul cetățenilor britanici în timpul Războiului Civil American. Acest tratat a pus bazele permanente ale relațiilor pașnice dintre Statele Unite și Canada, respectiv Statele Unite ale Americii și Marea Britanie.^[1] După ce o comisie de arbitraj a dat dreptate poziției americane în 1872, Marea Britanie a acceptat plata către Statele Unite a 15,5 milioane dolari (aproximativ 295 milioane dolari la valoare din 2018), ceea ce a dus la încheierea litigiului și la semnarea unui tratat, care a restabilit relațiile de prietenie între cele două state. Arbitrajul internațional a stabilit un precedent, iar cazul fost folosit în codificarea dreptului internațional.