Ytriu

Ytriu
Ytriu
stronțiu ← Ytriu → zirconiu Sc       39 Y                                                                                                                                                                                                                                           Y Lu Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr	Ytriu, Y, 39
Serie chimică	metale de tranziție
Grupă, Perioadă, Bloc	3, 5, d
Densitate	4472 kg/m³
Culoare	alb argintiu
Număr CAS	7440-65-5
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică	88,90584(2) u
Rază atomică	180 pm
Rază de covalență	162 pm
Rază van der Waals	pm
Configurație electronică	[Kr] 4d1 5s2
Electroni pe nivelul de energie	2, 8, 18, 9, 2
Număr de oxidare	3, 2, 1 (un oxid bazic ușor)
Oxid
Structură cristalină	hexagonală de pachete apropiate
Proprietăți fizice
Fază ordinară	solid
Punct de topire	1526 °C, 1799 K
Punct de fierbere	​2730 °C, 3203 K
Energie de fuziune	11,42 kJ/mol
Energie de evaporare	363 kJ/mol
Temperatură critică	K
Presiune critică	Pa
Volum molar	m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului	m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)	1,22
Capacitate termică masică	J/(kg·K)
Conductivitate electrică	1.8 ⋅ 106 S/m
Conductivitate termică	17,2 W/(m·K)
Prima energie de ionizare	kJ/mol
A 2-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol
A 3-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
A 4-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare	kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD MeV 87Y ris 3,35 zile ε γ - 0,48; 0,38D - 87Sr 88Y ris 106,6 zile ε γ - 0,83; 1,89 - 88Sr 89Y 100% stabil cu 50 neutroni 90Y ris 2,67 zile β− γ - 2,28; 2,18 90Zr - 91Y ris 58,5 β− γ - 1,54; 1,20 91Zr -
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică text

Ytriul este un element chimic notat cu simbolul Y și care are numărul atomic 39. Primul element al blocul d în a 5-a perioadă, ytriul este un metal de tranziție de culoare metalic-argintie, care prezintă caracteristici chimice similare lantanidelor, fiind astfel des clasificat ca un pământ rar.^[1] Ytriul este aproape mereu găsit în combinație cu lantanidele în mineralele pământurilor rare, nefiind niciodată găsit în natură ca element liber. Singurul său izotop stabil (⁸⁹Y) este și singurul său izotop natural.

Descoperirea elementului a fost rezultatul unor cercetări amănunțite, având în vedere faptul că pământurile rare au proprietăți extrem de asemănătoare, făcându-le greu de deosebit în amestec. Astfel, în 1787, Carl Axel Arrhenius descoperă un nou mineral lângă Ytterby în Suedia, numindu-l yterbină. Johan Gadolin a descoperit oxidul ytriului în mostra lui Arrhenius în 1798,^[2] iar Anders Gustaf Ekeber redenumește noul oxid ca ytria. Ca și element în formă pură, ytriul a fost izolat pentru prima dată în 1828 de către Friedrich Wöhler.^[3]

Cea mai importantă utilitate a ytriului este cea de fabricare a substanțelor luminescente (în particular fluorescente), întrebuințate în tuburile catodice pentru ecranele de televizor (CRT) și a LED-urilor.^[4] Ytriul este de asemenea folosit în producerea de electrozi, electroliți, filtre electronice, lasere, supraconductori, aparatură medicală; se adaugă, de-asemenea, în cantități infime în compoziția unor unor materiale, pentru îmbunătățirea unor proprietăți mecanice. Ytriul nu are niciun rol biologic, expunerea la radioizotopii acestuia putând însă cauza cancer pulmonar la oameni.^[5]