Gospel

Gospel
 Urigini stilistiche:  Innu cristianu
Spiritual
 Urigini culturali:  Primu quartu di lu 20° seculu, Stati Uniti dâ Mèrica
 Strumenti tipici:  Vuci
Chianuforti
Organu
Chitarra
Batteria
Bassu
Tamburellu
 Pupularitati:  Diffusu na li Stati Uniti dâ Mèrica na li anni trenta, utilizzatu ancùora ùoggi na la mùsica muderna

U termìni mùsica gospel po' riferirisi a 2 gèniri musicali apparentementi affini: l'unu, strettamenti lijatu a la mùsica riliggiusa, assai simili a la canzuni curali spiritual, ca emersi na li chiesi afrumèricani cristiani-metodisti na li anni trenta; l'avutru, a la mùsica riliggiusa cumposta diffusa e sunata successivamenti da artisti ri qualunque fedi o etnia, sopratuttu du sud di li Stati Uniti dâ Mèrica, e diffusasi poi nto restu du munnu. A divisioni tra Amèrica nivura e Amèrica janca e quinnì tra chiesa nivura e chiesa janca, tinni sti stili siparati, ma mai 'n modu assolutu. Tutti e dui li stili nascinu da inni curali cristiani-metodisti di li afrumèricani, a loru vota nati da li antichi canti spuntanei duranti i jurnati ri travagghìu di la schiavitù na li Stati Uniti dâ Mèrica, spissu né campi agriculi di cuttuni.

Chistu stili musicali spissu era (ancùora ùora) 'n mudalitati sulu vs coru, cioè a na brevi frasi canora, cantata da nu sulu canturi (nnè campi ri schiavitù era cantata da nu sulu schiavu) si alternava a risposta di tuttu u coru (a l'ebbìca appuntu, u restu di li schiavi ca stavanu travagghìannu). Mentri u spiritual arrìstò cchiù semplici a livellu musicali, u gospel si raffinò e si arrìcchìu nto tempu, cu l'agghìunciuta di basi ritmiche du blues e du R&B, e si diffusi marcatamente 'n tuttu u munnu uccidintali. Nto gospel, quarchi artista (a esempiu Mahalia Jackson) si limitanu a apparìri e arrìstari 'n cuntesti puramenti riliggìusi di ispirazioni spiritual e di argumentu cristianu.

U termini gospel, 'n ngrisi, significa vanceli, letteralmenti bona nuvella: i testi infatti, si ispiranu a la Bibbia (sopratuttu u libbru di salmi). Avutri currenti gospel inveci si esibiscunu 'n cuntesti cchiù laici, comu ad esempiu u Golden Gate Quartet o Clara Ward ca, a esempiu, cantanu puru nnè night club. A maggìuri parti di li artisti, comu i Jordanaires, Al Green e Solomon Burke tennì a sunari 'n tutti e dui i cuntesti runnu è frequenti ca includanu nu pezzu riliggìusu 'n na performance seculari, sebbene nun succeda quasi mai u cuntrariu.


From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy